Adresa:

Piata Victoriei, in vecinatatea Orange Business Center, pe strada Putul de Piatra nr 5, etaj 3, interfon 07, Bucuresti

Presedinte:

Mariana Zidaru

tel.mob.: 0745.981.076

tel./fax: 021.312.08.89;

crsuee@yahoo.com

m.zidaru@yahoo.com

STATUT

ADEZIUNE

PROIECTE DE SUCCES IN UNIUNEA EUROPEANA

Podul care a dus la scaderea somajului (Danemarca-Suedia)

Regiunea Oresund, aflata pe insula Sjaetland din Danemarca este o zona transfrontaliera (la granita cu Suedia) cu un potential mare de dezvoltare, dar care, surprinzator, se confrunta cu o rata mare a somajului. Asa ca in 1996 a fost elaborat un proiect INTERREG pentru a stimula piata fortei de munca si cooperarea transfrontaliera intre insula Sjaetland si regiunea suedeza Scania. Se urmarea integrarea celor doua piete de munca, astfel incit cele doua regiuni transfrontaliere, care pana atunci au evoluat separat, sa poata avea un plan comun de dezvoltare. Pentru ca erau din ce in ce mai multi oameni care faceau naveta intre regiuni ca sa ajunga la si de la serviciu, in anul 2000 a fost construit un pod care sa lege cele doua zone. Podul peste riul Oresund a usurat viata a zeci de mii de oameni care zilnic trec granita ca sa ajunga la serviciu. Urmarea a fost ca a crescut comertul cu bunuri si servicii intre cele doua regiuni, iar locuitorii au beneficiat de  oportunitati de training si de locuri de munca. De implementarea proiectului s-a ocupat Agentia de Ocupare a Fortei de Munca din Copenhaga, care a colaborat cu Consiliul pietei muncii din regiunea Oresund si din regiunea Scandia.
Total buget proiect: 444 253 euro
Contributie UE (FSE): 363 480 euro

Amintiri americane, bani europeni - Franta

Celebra plaja Omaha de pe coasta Normandiei, unde trupele aliate au debarcat in al doilea razboi mondial pentru a elibera Europa, atrage vizitatori din toata lumea, dar mai ales americani, pentru care vizitarea acestei plaje e ca un pelerinaj. In afara incarcaturii istorice, plaja Omaha este insa si o plaja ideala pentru plimbari lungi prin nisip, avand 7 kilometri lungime, pentru echitatie, pentru plimbari cu barca cu vele sau pentru alte sporturi nautice. Pe aceeasi plaja, exista si un mic restaurant, La Sapiniere, detinut de o familie, unde se servesc mincaruri simple, traditionale. Pentru ca restaurantul mergea foarte bine, in 1998, sotii Isabelle si Ives s-au gandit sa extinda afacerea si cu ajutorul banilor europeni au construit 5 camere de dormit linga restaurant. Mica pensiune este permanent plina si proprietarii au facut deja un nou plan de extindere.
Cost total proiect: 143.323 euro
Contributie UE (FEDR): 19.056 euro

Statii de energie eoliana pe coastele Portugaliei, Monte Chaos

 In 1990, un grup de oameni de afaceri din Olanda (unde morile de vint care produc energie electrica sunt la fel de dese ca lalele) erau in vacanta in Portugalia si au realizat ca regiunea Monte Chaos este perfecta pentru amplasarea  sistemelor de energie eoliana. Zona este pe coasta, unde v⮴ul bate dinspre vest. Olandezii s-au orientat catre un teren de 7 ha pe un deal, unde au fost construite 12 mori de vint, care pot functiona cel putin 20 de ani si sunt controlate automat, printr-un sistem interconectat din fibra optica.  In fiecare an, se produc 2,5 milioane de kw, care pot asigura consumul anual de energie electrica al locuitorilor din orasul Sines, situat la 3 kilomteri distanta de statia eoliana.
Total buget proiect: 280 000 euro
Contributie UE (FEDR): 190 000 euro

Un terminal nou in Palma de Mallorca, Spania

Chiar inaintea inaugurarii din 12 aprilie 1997 prestigiul terminalului din Palma de Mallorca si-a atins nivelul de saturatie. Aeroportul este tranzitat de 15 milioane de pasageri, ajungand al doilea aeroport spaniol dupa cel din Madrid. Noul terminal – cofinantat de Uniunea Europeana – are 240 de check-in-uri, o suprafata de 300.000 m2 si se poate circula pe 4 km de covor rulant.
Efectul direct al acestei supracresteri, al confortului si al flexibilitatii este de a creste gradul de atractivitate a insulei. Ca urmare, numarul total al turistilor a crescut de trei ori, cu un impact semnificativ asupra economiei locale dependenta de turism. Locuitorii au de asemenea numeroase avantaje beneficiind de conexiuni aeriene mai numeroase, mai flexibile si mai ieftine.
Cost total: 6 milioane EURO
Contributia UE: 4.5 milioane EURO – Fondul de Coeziune

Managementul transparent al deseurilor, Lituania

Proiectul abordeaza managementul municipal al deseurilor solide din regiunea Vilnius.Colectarea si tratarea deseurilor este o problema majora pentru zona Vilnius.
Exista zone rurale care nu au servicii de colectare a rezidurilor, si locurile existente de depozitare a deseurilor nu au sisteme de protectie a mediului, cu exceptia centrului de colectare Kariotiskes care serveste orasului Vilnius. Dar chiar si acolo analistii au inregistrat o deteriorare a calitatii apei.
Actualul proiect de management rezidual in Vilnius isi propune sa finalizeze 5 centre de colectare a deseurilor, incluzand reabilitarea centrului Kariotiskes, si contruirea unei noi regiuni de colectare a deseurilor, care imbina standardele nationale cu cele europene. Acest nou centru va avea un container, un sistem de pompare a apei reziduale, un colector de biogas pentru producerea de electricitate. Proiectul va face posibila reducerea cu 4/5 a infiltratiilor reziduale. Un aspect important al proiectului si ceva nou pentru ISPA este implicarea in discutiile premergatoare proiectului a LGM (Miscarea Verde Lituaniana),o organizatie non-guvernamentala invitata ca observator al proiectului de catre comitetul de monitorizare.
O prima problema  a proiectului a fost costul foarte ridicat.O a doua problema a fost generata de asezarea centrului de colectare, care dupa mai multe proteste ale populatiei locale si  a altor asociatii, impreuna cu LGM, au convins autoritatile locale sa abandoneze ideea de a folosi o zona verde a municipalitatii din Sirvintai in favoarea unei foste zone industriale din Kazokistes.
Aceasta experienta pozitiva arata ca, pana si OGN-urile care sunt cunoscute cateodata ca provocatoare de probleme, pot juca un rol important in asigurarea calitatii si a transparentei publice a proiectelor. De asemenea se scoate in evidenta beneficiile expertizei distribuite. Asociatiile, profesionistii si admistratiile, toate au un rol de jucat si toate pot invata din experienta implementarii acestui proiect complex.
Cost total:  20.930.000 EURO
Contributie UE: 10.465.000 EURO

Un oras mai curat si mai vizitat gratie unui sistem modern de metrou – Bilbao, Spania

Bilbao este un oras cautat de turisti din toata lumea, datorita celebrei galerii de arta “Guggenheim” dar si statiunii Plentxia aflata pe malul marii. Autoritatile din Bilbao aveau nevoie de un sistem de transport public modern, rapid si mai ales nepoluant. Proiectul a fost finantat de agentia pentru dezvoltare basca si cofinantat din fondul de dezvoltare regionala si a fost inspirat chiar dupa modelul galeriei de arta ?Guggenheim”.  Proiectul a adus un stil arhitectural aparte ᑠpartea orasului care fusese abandonata dupa decenii de industrie grea.  Metroul din Bilbao traverseaza acum statiunea Plentxia, din nordul orasului, ajunge in suburbia Etxebarri din sud-est si asigura conexiuni ᑠtot orasul. In plus, stilul si arhitectura unica sunt o atractie suplimentara pentru turisti, dar si pentru locuitorii din Bilbao.
Total buget proiect:     302 635 221 euro
Contributie UE (FEDR):   93 833 158 euro

Diddel Famill, o a doua tinerete pentru a ingriji copiii - Luxemburg

In octombrie 1999, Lucinda, de 6 ani, a fost prima care a deschis usile caminului “Diddel Famill”. Acest centru primeste si ocroteste copiii intre 4 si 12 ani inafara orelor scolare. Locatia este stabilita in cartierul muncitoresc Dudelange. Aceasta parte a orasului a fost numita “Mica Italie” ca urmare a imigrarilor masive de italieni, veniti, la inceputul secolului, pentru a munci in fabricile siderurgice luxemburgheze. Incepand cu anii 60’, populatia de origine italiana a fost inlocuita intr-o proportie destul de mare de portughezi. “Mica Italie” poarta amprenta declinului industrial din regiune. Investitiile in oras au fost mult diminuate. Vechile cladiri industriale au fost abandonate, mediul are de suferit si somajul a atins multi locuitori.
Proiectul “Diddel Famill” a inceput in 1997. La acea vreme, Comuna Dudelange a decis sa restaureze o cladire degradata si sa o transforme in centru social polivalent. Un grup de someri s-a ocupat cu munca de demolare si o firma privata, apeland la oameni fara loc de munca, a realizat finalizarea lucrarii. Un an mai tarziu, cladirea a devenit centru de primire si scoala maternala. 6 locuri de munca au fost create pentru a asigura ingrijirea copiilor. Doua persoane au fost angajate in urma cresterii numarului de copii de la 30 la 40. Acestia vor fi impartiti in doua grupe: 4-8 ani si 8-12 ani. Pretul pentru ingrijirea copiilor este calculat in functie de venitul parintilor.
Centrul este deschis pe toata perioada anului – cuprinzand si vacantele scolare – ceea ce intareste impactul secundar al proiectului “Diddel Famill” intr-o regiune unde incertitudinea locurilor de munca ameninta in special femeile. In concluzie, facilitatile oferite de centru permit mamelor sa-si caute un loc de munca sau sa beneficieze mai usor de formari. Centrul de primire “Diddel Famill” face parte dintr-un plan vast de dezvoltare stabilit de statul luxemburghez pentru regiunile Dudelange si Dufferange. Proiectul este cofinantat de FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regionala) in cadrul programului Urban (revitalizarea zonelor urbane in criza). Acest program consta in finantari pentru reabilitarea si renovarea cladirilor vechi, in incurajarea crearii de centre sociale, in favorizarea integrarii pe piata muncii incluzand si ameliorarea calitatii vietii si a mediul urban. Implicarea locuitorilor este un element cheie pentru fiecare proiect.
Cost total: 1,033 miliarde Euro
Contributia UE:  FEDR: 429 milioane Euro

Tramvaie moderne printre monumente antice – Atena, Grecia

Datorita milioanelor de turisti care vin anual sa viziteze Atena, sistemul de transport urban de suprafata nu mai facea fata, si ᑠplus era o sursa majora de poluare a orasului.  Era necesara o modernizare a sistemului de transport, ᑠcare sa predomine mijloacele de transport nepoluante, care sa foloseasca energia electrica, nu carburanti obtinuti din prelucarea petrolului. Noua retea de tramvaie acopera toata partea centrala a orasului, unde vin majoritatea turistilor, ajunge p⮡ la marginea marii, unde sunt alte monumente antice si este extins spre Pireu si spre partea de nord a Atenei.
Total buget proiect:       350 000 000 euro
Contributie UE (FEDR):  175 000 000 euro
 

Incantatorii Alpi, Franta

E un peisaj demn de inramat: un camp intins cu levantica inflorita. Dar priveste mai de aproape si descopera reintroducea in Europa a levanticii, care a facut posibila cultivarea permanenta a plantei pe pantele Alpilor uscati din Franta. Promotorii planului de reintroducere a levanticii tintesc sa mareasca numarul de hectare cultivate de la 2500 la 4000 si nivelul de productie de la 30 la 70 de tone in cinci ani. Levantica, spre deosebire de ruda sa mai larg raspandita, levantica hibrida, nu va creste pe camp.
Proiectul viza sa asigure ca producatorii au oportunitatea de a schimba tacticile si experienta, ca primesc sprijin financiar, ca pot sa se foloseasca de cunostiintele expertilor pentru a-si dezvolta productia, sa starneasca competitia si sa mareasca aria zonelor cultivate. In acelasi timp, planul turistic vizeaza sa asigure ca regiunea, ca un intreg, beneficiaza de efectul economic in lant creat de cresterea rapida a productiei de levantica.
Legatura dintre aceste doua elemente este  minunat ilustrata de proiectul Route de la Lavande (Drumul Levanticii). Din Jardin des Aromes la Nyons pana la Musee de la Lavande din Coustellet, cu popasuri in distileriile din Alpii de sud, turistii ce parcurg ruta au sansa sa descopere nestingheriti secretele levanticii si sa o admire. Astfel, ei ajuta la revitalizarea unei vechi forme de cultivare care este simbolul unei intregi regiuni.
Cost total: 5 944 901 Euro
Contributia UE: 1 774 811 Euro

Lumina in mijlocul marii - Clare Island, Irlanda

Insula Clare se afla in vestul Irlandei, la o jumatate de ora distanta de mers cu vaporul. Insula este foarte faimoasa pentru ca acolo a avut cartierul general Grace O’Malley, femeia supranumit ?regina piratilor”, care a refuzat un onor din partea reginei Marii Britanii. Insula Clare era izolata uneori saptamani intregi din cauza furtunilor de pe mare, iar energia electrica era produsa cu ajutorul unui generator diesel, foarte mare, zgomotos, care polua extrem de mult, si care se si oprea destul de des. Cablarea era o necesitate pe insula Clare, fel ca pe toate insulele de pe coasta de vest a Irlandei.Lucarile de cablare au facut parte dintr-un proiect vast, finantat de autoritatile publice irlandeze  si din fondul european de dezvoltare regionala.

Sursa: www.fonduri-structurale.ro